Boala arterelor carotide este definită de îngustarea sau blocarea arterelor carotide din cauza acumulării plăcii de aterom. Procesul de ateroscleroză care afectează aceste artere este similar cu cel care cauzează boala coronariană și boala arterială periferică (BAP). Acumularea treptată a plăcii în peretele arterial, formată din colesterol, calciu și alte celule, este influențată de hipertensiunea arterială, diabet, consumul de tutun, colesterolul ridicat și alți factori de risc modificabili.
În timp, această îngustare poate reduce sever fluxul sanguin către creier, producând ocluzia vasului și accident vascular cerebral. De asemenea, accidentul vascular cerebral poate apărea dacă un cheag de sânge sau particule din placă se desprind de la nivelul peretelui arterei carotide și ajung în arterele mici ale creierului.
Pentru a supraviețui, creierul are nevoie un aport constant de oxigen și glucoză prin sânge. Dacă celulele cerebrale sunt private de sânge proaspăt oxigenat timp de câteva minute, acestea se deteriorează, proces numit „ischemie”. O lipsă prelungită de flux sanguin poate duce la moarte celulară, afecțiune cunoscută sub numele de „infarct”. Obstrucția fluxului sanguin către creier este denumită „eveniment ischemic”, care poate fi accident vascular cerebral (pierdere permanentă a funcției cerebrale) sau atac ischemic tranzitoriu (AIT/ TIA – Transient Ischaemic Attack), caracterizat prin modificarea temporară a funcției creierului. Leziunile cerebrale pot deveni permanente dacă fluxul sanguin rămâne oprit mai mult de trei până la șase ore.
Accidentele vasculare cerebrale pot fi cauzate și de afecțiuni ale valvelor cardiace, insuficiență cardiacă, fibrilație atrială sau hemoragie cerebrală, dar boala arterelor carotide este una dintre cele mai frecvente cauze. Potrivit Consiliului Național pentru Accident Vascular Cerebral, mai mult de jumătate din accidentele vasculare cerebrale din Statele Unite sunt cauzate de această afecțiune.
SIMPTOME
De obicei, nu există semne de avertizare în stadiile timpurii ale bolii arterelor carotide. Adesea, primul simptom evident este accidentul ischemic tranzitor (denumit și „mini-accident vascular cerebral”). Simptomele pentru AIT și accidentul vascular cerebral sunt similare și pot include:
- Afectarea sau pierderea vederii;
- Parestezii („furnicături”) în jurul gurii;
- Dificultăți de vorbire;
- Incapacitatea de a mișca un braț sau un picior;
- Amorțeală pe o parte a corpului;
- Durere de cap bruscă și severă (mai rar).
Diferența principală între un accident vascular cerebral și un AIT este că simptomele unui AIT nu sunt permanente și pot dura de la câteva minute până la 24 de ore. Un AIT este un semnal de alarmă puternic. Deși simptomele se pot rezolva complet în cazul unui AIT, apariția sa oferă unei persoane cu risc de accident vascular cerebral (AVC) o oportunitate suplimentară de a acționa pentru prevenirea unui posibil AVC. Cu toate acestea, un AIT trebuie tratat în continuare ca o urgență medicală.
FACTORI DE RISC
Boala arterelor carotide are factori de risc similari cu BAP și bolile coronariene:
- Antecedente familiale de ateroscleroză (plăci de aterom în arterele periferice, coronare sau carotide);
- Vârsta (bărbații au un risc mai mare înainte de 75 de ani, femeile au un risc mai mare după vârsta de 75 de ani);
- Fumat;
- Hipertensiune;
- Diabet;
- Colesterol ridicat, în special fracția LDL a colesterolului („lipoproteine cu densitate scăzută” – „low density lypoprotein”), denumită și „colesterolul rău”; acest factor de risc pare să aibă o semnificație mai mare în cazul bolii coronariene decât a accidentului vascular cerebral.
Important de reținut este că pentru pacienții cu boală arteriosclerotică, cum ar fi BAP sau boala coronariană, riscul de boală a arterelor carotide și accident vascular cerebral este crescut.
DIAGNOSTIC
Diagnosticul bolii arterelor carotide se face de obicei printr-o examinare cu ultrasunete a arterelor gâtului (ecografie duplex a arterei carotide). Alte metode includ angiografia prin rezonanță magnetică (RMN) sau angiografia standard.