Boala arterelor carotide este definită de îngustarea sau blocarea arterei datorită acumulării plăcii. Procesul care blochează aceste artere (ateroscleroza) este practic același cu cel care provoacă boala coronariană și boala arterelor periferice (BAP). Acumularea lentă a plăcii (care este un depozit de colesterol, calciu și alte celule în peretele arterelor) este cauzată de hipertensiune arterială, diabet, consumul de tutun, colesterol ridicat din sânge și alți factori de risc modificabili.
În timp, această îngustare poate deveni în cele din urmă atât de severă încât un blocaj scade fluxul sanguin către creier și poate provoca tragic un accident vascular cerebral. Un accident vascular cerebral poate apărea, de asemenea, dacă o bucată de placă sau un cheag de sânge se desprinde de peretele arterei carotide și se deplasează către arterele mai mici ale creierului.
Creierul supraviețuiește cu un aport continuu de oxigen și glucoză transportat către el de sânge. Celulele private de sânge proaspăt mai mult de câteva minute vor fi deteriorate, o afecțiune cunoscută sub numele de „ischemie” sau celulele creierului pot muri, o afecțiune cunoscută sub numele de „infarct”. Când fluxul de sânge către creier este blocat, rezultatul este uneori numit „un eveniment ischemic”. Acesta ar putea fi un accident vascular cerebral, care este pierderea permanentă a funcției creierului, sau un „atac ischemic tranzitor” (sau TIA), care implică o modificare temporară a funcției creierului. Leziunile cerebrale pot fi permanente dacă această lipsă a fluxului sanguin durează mai mult de trei până la șase ore.
Accidentul vascular cerebral poate fi, de asemenea, cauzat de probleme ale valvei cardiace, insuficiență cardiacă sau fibrilație artrială sau dacă sângerarea apare în țesutul cerebral. Cu toate acestea, boala arterelor carotide este una dintre cele mai frecvente cauze de accident vascular cerebral. Potrivit Consiliului Național pentru accident vascular cerebral, mai mult de jumătate din accidentele vasculare cerebrale din Statele Unite apar din cauza bolii arterelor carotid.
SIMPTOME
În ceea ce privește toate bolile arteriale, de obicei nu există semne de avertizare avansate pentru formele timpurii ale bolii arterelor carotide. Pentru multe persoane, primul semn evident este adesea un TIA sau un mini-accident vascular cerebral. Simptomele pentru un accident vascular cerebral sau TIA sunt similare și pot include estomparea, estomparea sau pierderea vederii; furnicături în jurul gurii, dificultăți de vorbire, incapacitatea de a mișca în mod normal un braț sau picior, incapacitatea de a simți (amorțeală) într-o parte a corpului și rareori, o durere de cap bruscă severă.
Diferența dintre un accident vascular cerebral și un TIA este că simptomele unui TIA nu sunt permanente și pot dura de la câteva minute la 24 de ore. Un TIA este un semn de avertizare foarte puternic; deși simptomele se pot rezolva complet, apariția unui TIA oferă unei persoane cu risc de accident vascular cerebral permanent o oportunitate suplimentară de a acționa. Cu toate acestea, un AIT trebuie tratat în continuare ca o urgență medicală. Dacă credeți că vă confruntați cu un accident vascular cerebral sau TIA.
FACTORI DE RISC
- Boala arterelor carotide face parte din sistemul circulator arterial și are factori de risc similari cu BAP și bolile coronariene:
- Antecedente familiale de ateroscleroză (acumularea plăcii în arterele periferice, coronare sau carotide)
- Vârstă (bărbații au un risc mai mare înainte de 75 de ani, femeile au un risc mai mare după vârsta de 75 de ani)
- Fumat
- Hipertensiune
- Diabet
Colesterol ridicat și, în special, cantități mari de „lipoproteine cu densitate scăzută” (sau LDL, forma rea a colesterolului), deși acest factor de risc pare să fie mai puțin puternic pentru accident vascular cerebral decât pentru boala coronariană.
Cel mai important, dacă aveți o boală arterosclerotică, cum ar fi BAP sau boli coronariene, aveți un risc crescut de boală a arterelor carotide și accident vascular cerebral.
DIAGNOSTIC
Diagnosticul bolii arterei carotide se bazează de obicei pe o examinare cu ultrasunete a arterelor gâtului (o scanare duplex a arterei carotide). Alternativ, artera poate fi vizualizată printr-o angiogramă prin rezonanță magnetică (RMN) sau o angiogramă standard.