Rinichii curăță sângele de deșeuri, echilibrează electroliții din organism, controlează tensiunea arterială și stimulează producția de celule roșii din sânge. Aceștia sunt vascularizați de arterele renale, ramuri ale arterei aorte, cea mai mare arteră a corpului, care transportă sânge bogat în oxigen de la inimă către organe.

Rinichii sunt extrem de sensibili la orice scădere a fluxului sanguin. Atunci când artera renală se îngustează din cauza acumulării de placă de aterom (stenoză) și fluxul sanguin este limitat la un singur rinichi, poate apărea hipertensiunea arterială (tensiune arterială ridicată). Stenoza arterei renale determină aproximativ 5% din toate cazurile de hipertensiune arterială și poate duce la scăderea dimensiunii rinichilor. Atunci când stenoza afectează ambii rinichi, poate duce, de asemenea, la afectarea funcției renale (insuficiență renală). Stenoza ambelor artere renale este o cauză majoră a insuficienței renale la vârstnici.

CAUZELE ȘI DIAGNOSTICUL STENOZEI ARTEREI RENALE

Există două cauze principale ale stenozei arterei renale. Dacă diagnosticul inițial de hipertensiune arterială a fost stabilit înainte de vârsta de 30 de ani și toate cauzele secundare de HTA au fost excluse, se suspectează displazia fibromusculară (FMD). La pacienții mai înaintați în vârstă, îngustarea cauzată de plăcile de aterom din arteră (ateroscleroza) este cea mai frecventă cauză.

Hipertensiunea arterială primară nu afectează doar arterele renale, ci și funcția renală. Există o relație directă între tensiunea arterială crescută necontrolată și riscul crescut de accident vascular cerebral, infarct miocardic, insuficiență cardiacă, insuficiență renală și tulburări de vedere. Termenii medicali pentru acest tip de insuficiență renală, care poate fi cauzată fie de hipertensiunea primară, fie de cea secundară, sunt insuficiența renală cronică sau boala renală în stadiu terminal (ESRD, End-Stage Renal Disease).

DIAGNOSTICUL STENOZEI ARTEREI RENALE

Hipertensiunea arterială secundară, care are o cauză identificabilă, se suspectează de obicei la copii, adolescenți și adulți tineri atunci când există un debut brusc al tensiunii arteriale crescute. De asemenea, aceasta apare frecvent la pacienții a căror hipertensiune este slab controlată în ciuda terapiei medicamentoase adecvate. În aceste cazuri, stenoza arterei renale poate fi detectată prin examen fizică sau investigații paraclinice:

  • Examinarea abdomenului superior de către medic cu un stetoscop poate identifica sunete anormale asociate cu fluxul sanguin turbulent prin arterele renale îngustate.
  • Ecografia abdominală poate detecta fluxul sanguin anormal către și în interiorul rinichilor.
  • Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) poate evidenția regiuni înguste în arterele renale.
  • Angiografia se efectuează prin injectarea unei substanțe de contrast în sistemul arterial, care permite vizualizarea locației și gradului îngustării. Este esențială pentru a determina dacă stenoza este suficient de severă pentru a justifica tratamentul.

TRATAMENT ȘI PREVENȚIE

Tratamentele care pot îmbunătăți circulația sângelui către rinichi și pot reduce tensiunea arterială includ:

  • Îndepărtarea chirurgicală sau șuntarea (ocolirea) stenozei arterei renale.
  • Proceduri precum angioplastia și stentarea pentru a deschide blocajul din arterele renale. Angioplastia este o intervenție chirurgicală în care un cateter (tub) prevăzut cu un balon este introdus prin artera femurală și avansat către artera renală. Balonul se umflă și dilată artera renală îngustată, apoi este plasat un stent (un dispozitiv tubular) în segmentul dilatat al arterei renale pentru a preveni restrângerea sau blocarea ulterioară a acesteia.
  • Dializa sau transplantul de rinichi pentru pacienții cu insuficiență renală. Rinichii afectați nu mai pot elimina eficient reziduurile din organism. Când acestea ating un nivel toxic, pot fi îndepărtate artificial prin dializă. Pacienții cu insuficiență renală pot beneficia de dializă – un aparat artificial care elimină toxinele din sânge. Pacienții care necesită dializă continuă au nevoie de până la trei ședințe de dializă pe săptămână.
  • Transplantul renal este o altă opțiune.

Notă: Dializa necesită o conexiune directă arteră-venă (arteriovenoasă) creată chirurgical sau o grefă protetică inserată în brațul sau piciorul pacientului. Acest circuit artificial poate întâmpina probleme din cauza fluxului sanguin slab sau blocat, necesitând reparație sau înlocuire chirurgicală. Eșecul circuitului artificial poate fi cauzat de cicatrizarea anormală și îngroșarea venei care primește sângele din arteră. Un chirurg vascular efectuează un acces vascular pentru a crea o conexiune, de obicei realizată printr-o grefă artificială, care leagă o arteră și o venă din brațul pacientului, permițând conectarea directă a aparatului de dializă la fluxul sanguin.

Pentru a reduce riscul de hipertensiune arterială și boli renale, este recomandat un stil de viață sănătos, care include:

  • Menținerea unei greutăți normale;
  • Creșterea activității fizice;
  • Eliminarea consumului de tutun;
  • Limitarea consumului de alcool la maximum 2 unități pe zi pentru bărbați și 1 unitate pe zi pentru femei (1 unitate de alcool este echivalentă cu aproximativ 10 grame de alcool pur: 125 ml de vin, 12% alcool/ 330 ml de bere, 5% alcool/ 40 ml tărie, 40% alcool);
  • Incorporarea timpului de relaxare în programul zilnic;
  • Adoptarea unor obiceiuri alimentare sănătoase, cum ar fi consumul variat de alimente; cereale integrale, fructe și legume, și limitarea aportului de sare și grăsimi saturate.