ISCHEMIA CRONICĂ AMENINȚĂTOARE DE MEMBRU

Ischemia este o afecțiune gravă caracterizată printr-un flux sanguin inadecvat și o lipsă de oxigen către o anumită parte a corpului. Aceasta poate apărea în orice zonă a corpului în care circulă sângele, inclusiv la nivelul membrelor, al inimii, creierului sau intestinelor. În general, ischemia este cauzată de îngustarea sau blocarea unei artere. Este o afecțiune severă care poate duce la leziuni tisulare și, în cele din urmă, la pierderea membrelor. Ischemia necesită asistență medicală adecvată.

CARE SUNT SIMPTOMELE ISCHEMIEI?

Simptomele ischemiei depind de rapiditatea cu care este întrerupt fluxul sanguin și de locul în care aceasta apare.

La nivelul membrelor inferioare, simptomele timpurii pot include claudicația (durere, senzație de arsură sau crampe musculare apărute la efort, care dispar în repaus). În timp, claudicația poate progresa până la ischemia cronică amenințătoare de membru (CLTI, Chronic Limb-Threatening Ischemia), caracterizată printr-o reducere severă a fluxului sanguin la nivelul membrului afectat, care provoacă dureri intense și necroza (moartea) țesuturilor. Durerea apare în repaus, adesea noaptea, trezind pacientul din somn. Temporar, poate fi ameliorată prin coborârea piciorului la marginea patului sau ridicarea pacientului din pat pentru a face câțiva pași. Dacă țesutul a fost afectat, pot apărea răni (ulcere) care nu se vindecă sau chiar gangrena, manifestată prin înnegrirea și necroza pielii, necesitând tratament medical/ chirurgical imediat.

Debutul brusc al ischemiei membrelor inferioare reprezintă o urgență și se manifestă prin: dureri severe, diminuarea/ absența pulsului, picior rece, piele palidă, slăbiciune musculară și pierderea sensibilității la nivelul picioarelor.

La nivelul inimii, ischemia poate provoca angină pectorală (durere în piept care apare la efort și dispare în repaus) și, în cazuri severe, infarct miocardic acut, necesitând intervenție medicală de urgență.

La nivelul creierului, ischemia poate cauza accident vascular cerebral – urgență medicală.

La nivelul intestinelor, dacă stenoza arterelor mezenterice apare lent, poate duce la ischemie cronică, manifestată prin dureri abdominale postprandiale (apar după masă), care determină frica de a mânca și pierderea neintenționată în greutate. În cazurile acute, ischemia intestinală poate provoca ocluzie până la gangrenă intestinală, manifestată prin dureri abdominale bruște și intense, necesitând intervenția de urgență.

CARE SUNT FACTORII DE RISC AI ISCHEMIEI?

Factorii de risc ai ischemiei sunt cei pentru ateroscleroză (acumularea plăcii de aterom în artere):

  • Fumatul;
  • Vârsta înaintată;
  • Nivelul ridicat de colesterol;
  • Hipertensiunea arterială;
  • Diabetul;
  • Antecedentele familiale de boli cardiovasculare;
  • Sedentarismul;
  • Obezitatea.

CUM ESTE DIAGNOSTICATĂ ISCHEMIA?

Diagnosticul ischemiei depinde de localizarea acesteia. Simptomele sunt primii indicatori, de aceea este important ca medicul curant să efectueze o anamneză detaliată a pacientului, notând când și unde apare durerea, cât de des și ce o ameliorează sau o agravează.

Pentru ischemia membrelor inferioare, metode de diagnostic includ:

  • Indicele gleznă-braț (IGB; ABI, ankle-brachial index): măsoară presiunea arterială sistolică a sângelui la nivelul gleznei, raportată la presiunea arterială sistolică a sângelui la nivelul brațului. În funcție de valoarea IGB, se stabilește dacă pacientului i se vor efectua investigații suplimentare.
  • Ecografia duplex/ imagistica prin rezonanță magnetică (RMN)/ tomografie computerizată (CT) a arterelor.
  • În unele cazuri, în special în cazul CLTI, se recomandă efectuarea unei angiografii, o radiografie a arterelor care utilizează substanță de contrast.
  • Pentru diagnosticul unui accident vascular cerebral, se efectuează o tomografie sau un RMN cerebral. Ecografia duplex, RMN-ul, CT-ul sau o angiografia pot fi, de asemenea, utilizate pentru a evalua sau diagnostica boala arterelor carotide. Dacă se suspectează ischemie miocardică, se poate efectua testul de efort. Cazurile severe pot necesita angiografie coronariană. Pentru ischemia mezenterică, imagistica celor trei vase care vascularizează intestinul subțire și gros (trunchiul celiac, artera mezenterică superioară și artera mezenterică inferioară) se efectuează prin ecografie abdominală, CT sau RMN, urmate de angiografie, dacă este necesar.

CUM SE TRATEAZĂ ISCHEMIA?

Tratamentul ischemiei depinde de localizarea și severitatea acesteia. Pentru toate formele de ischemie, este esențial controlul factorilor de risc, în special renunțarea la fumat. Controlul factorilor de risc poate preveni progresia ischemiei și poate avea rol important atât în salvarea membrelor de la amputație, cât și în salvarea vieții pacientului. Tratamentul se concentrează pe obținerea unui aport mai mare de sânge în zona ischemică și poate fi realizat în mai multe moduri:

  • Tratament medicamentos – poate preveni progresia bolii și poate reduce efectul factorilor care contribuie la aceasta, cum ar fi hipertensiunea arterială și hipercolesterolemia. În anumite cazuri, poate fi necesară administrarea unor medicamente pentru controlul durerii și al infecției.
  • Exerciții fizice – pacienții care prezintă claudicație la membrelor inferioare (durere în gambă la mers) sau angină pectorală (durere în piept la efort fizic), pot urma un program supravegheat de exerciții fizice speciale. Exercițiile fizice regulate pot aduce și alte beneficii, cum ar fi pierderea în greutate, scăderea tensiunii arteriale, scăderea colesterolemiei și un control mai bun al glicemiei, în special la pacienții diabetici.

Intervenții chirurgicale și proceduri endovasculare – procedurile endovasculare cuprind tromboliza (medicamente care împiedică formarea cheagurilor/ le dizolvă), angioplastia (lărgirea arterei cu ajutorul unui cateter prevăzut cu un balon) și/ sau montarea unui stent care va rămâne în interiorul arterei pentru a o menține deschisă. În unele cazuri, se poate efectua ocolirea chirurgicală a arterei afectate prin atașarea fie a unui segment de venă prelevat de la nivelul piciorului, fie a un tub artificial. Acestea se atașează chirurgical cu câte un capăt deasupra și dedesubtul blocajului (ocluziei), permițând sângelui să ajungă dincolo de blocaj, în zona ischemiei. Exemple de bypass sunt bypass-ul femuro-popliteal și operația de bypass coronarian (o operație pe cord deschis cunoscută și sub denumirea de CABG, „Coronary Artery Bypass Graft Surgery”). Ocluzia arterelor carotide duce la ischemie, dar poate fi tratată printr-o procedură chirurgicală denumită endarterectomie carotidă prin care se îndepărtează placa de aterom din arteră.