Malformația arteriovenoasă

Malformația arteriovenoasă (MAV) este o afecțiune vasculară în care arterele și venele sunt conectate direct. Această conexiune produce mase largi și tortuoase, creând zone prin care sângele circulă rapid, predispuse la rupere, sângerare și accident vascular cerebral.

MAV-urile se pot dezvolta în diverse zone ale corpului, inclusiv în plămâni, rinichi, ficat, iris, cordonul spermatic și spațiile intercostale. 50% dintre MAV-uri apar în creier sau măduva spinării și pot avea efecte deosebit de răspândite asupra organismului. Ele apar în rate aproximativ egale la bărbați și femei, indiferent de rasă sau etnie.

CAUZE

Oamenii de știință cred că malformațiile arteriovenoase sunt, cel mai adesea, rezultatul unor erori care apar în timpul dezvoltării embrionare sau fetale (malformație arteriovenoasă congenitală). Modelele genetice de transmitere a MAV, dacă există, sunt necunoscute, deși MAV-urile apar adesea în grupuri multiple și par să aibă o predominanță la femei.

Se estimează că aproximativ 300.000 de americani au MAV, dintre care 12% (aproximativ 36.000) vor prezenta simptome de severitate foarte mare.

 

SEMNE. SIMPTOME

Aproximativ 88% dintre persoanele cu MAV nu prezintă simptome.

Cele mai comune simptome ale unei MAV cerebrale includ dureri de cap și convulsii. Simptomele mai specifice depind de localizarea malformației și de particularitățile individului. Acestea includ:

  • Dificultăți de mișcare sau coordonare, inclusiv slăbiciune musculară și chiar paralizie;
  • Vertij (amețeli);
  • Dificultăți de vorbire și comunicare;
  • Probleme în efectuarea activităților cotidiene;
  • Senzații anormale (amorțeală, furnicături sau dureri spontane);
  • Probleme de memorie și gândire, cum ar fi confuzia, demența sau halucinațiile.

Cel mai mare pericol în cazul unui pacient cu MAV este hemoragia. Conform studiilor de specialitate, anual, între 2% și 4% din totalul persoanelor cu MAV suferă hemoragii.

 

TRATAMENT ȘI PREVENȚIE

Tratamentul pentru malformațiile arteriovenoase variază de la caz la caz și depinde de mărimea și localizarea MAV-ului. De multe ori, tratamentul medicamenros poate atenua simptomele generale, precum durerile de cap, iradierea durerii la nivelul spatelui și convulsiile, dar nu constituie un tratament definitiv pentru MAV.

Chirurgia convențională presupune îndepărtarea porțiunii centrale a MAV, cu minimizarea daunelor asupra structurilor înconjurătoare. Această intervenție este cea mai indicată atunci când MAV-ul este localizat superficial și are dimensiuni relativ mici.

Embolizarea endovasculară este mai puțin invazivă decât chirurgia convențională. Aceasta implică ghidarea unui cateter prin rețeaua arterială până la locul MAV-ului. Deoarece embolizarea nu elimină complet MAV-ul, este de obicei folosită ca adjuvant la intervenția chirurgicală sau radiochirurgie, pentru a reduce fluxul de sânge prin MAV și pentru a face operația mai sigură.

Având în vedere că tratamentul MAV-urilor implică multe variabile, medicii curanți trebuie să evalueze riscurile pentru fiecare pacient, de la caz la caz. Hemoragiile asociate MAV-urilor reprezintă o complicație severă. Din această cauză, se recomandă intervenția chirurgicală ori de câte ori MAV-ul prezintă caracteristici care sugerează o probabilitate ridicată de sângerare și posibile leziuni neurologice. În unele cazuri, poate fi mai indicat să se evite tratamentul, acceptând un risc mic asociat MAV-ului.