Hipertensiunea portală este hipertensiunea arterială a venei porte. Vena portală, o venă majoră în abdomen, colectează sânge bogat în nutrienți din intestine și îl livrează în ficat pentru a-l hrăni, unde este purificat pentru ca organismul să îl poată folosi.
La fel ca alte organe, ficatul are nevoie de oxigen și substanțe nutritive pentru a funcționa, pe care le primește din vena portă. După ce sângele bogat în oxigen și în nutrienți trece prin ficat, acesta curge în venele hepatice și în vena cavă inferioară, care îl duce înapoi la inimă. Blocarea sau reducerea fluxului sanguin în orice moment al acestui proces va duce la creșterea presiunii în interiorul venei porte. Când se întâmplă acest lucru, sângele este ocolit în alte vene mai mici care permit în cele din urmă sângele să curgă înapoi în inimă. Cu toate acestea, aceste vene mai mici se pot mări și forma varice (vene varicoase sau dilatate).
Cea mai frecventă cauză a hipertensiunii portale este ciroza, care se referă la „întărirea” ficatului din cauza țesutului cicatricial. Cealaltă cauză primară a hipertensiunii portale se datorează cheagurilor care îngustează sau blochează fluxul de sânge prin vene către și din ficat. Hipertensiunea portală este destul de neobișnuită, dar atunci când apare, apare cel mai adesea la adulții în vârstă și poate duce la deces, dacă nu este tratată.
SIMPTOME
- Ascita (acumulare de lichid în abdomen)
- Pierderea în greutate (malnutriție)
- Ficat mărit (uneori)
- Varice ale esofagului (varice) – cu posibilă sângerare
- Icter (îngălbenirea pielii)
CAUZE
- Ciroza hepatică (poate fi cauzată de consumul de alcool sau de hepatită)
- Coagularea venei PORTAL
- Coagularea venelor hepatice
Varicele se pot rupe sau exploda, mai ales acolo unde esofagul și stomacul se unesc. Sângerarea de varice poate fi masivă, provocând vărsarea sângelui pacienților, care este o cauză majoră de deces la pacienții cu hipertensiune portală.
Sângele poate fi, de asemenea, ocolit prin vene de-a lungul rectului, cea mai joasă porțiune a intestinului gros (colon), determinându-le să se mărească. Venele mărite de-a lungul rectului se numesc hemoroizi interni, care se pot rupe și pot duce la sângerări masive din rect și anus.
Un alt simptom al hipertensiunii portale este ascita, colectarea unor cantități mari de lichid în abdomen. Ascita poate duce la senzații timpurii de a fi pline atunci când mănâncă, ducând la malnutriție. Persoanele cu ascită au adesea mai multe dificultăți în a fi active din cauza greutății fluidului și a dimensiunii mari a abdomenului lor. Cineva cu ascită masivă va avea un abdomen proeminent sau umflat, adesea cu picioare și brațe subțiri, din cauza pierderii musculare din cauza bolilor hepatice și a malnutriției.
Ascita poate provoca eșecul rinichilor. Trebuie luate măsuri urgente pentru drenarea ascitei și pentru monitorizarea rinichilor și a ficatului. Cu excepția cazului în care funcția hepatică este corectată și rinichii se recuperează, aproximativ jumătate dintre acești pacienți mor în câteva săptămâni.
DIAGNOSTIC
Din păcate, nu există o modalitate simplă sau un test pentru a arăta dacă o persoană are hipertensiune portală. Nu putem folosi o manșetă de tensiune arterială așa cum o putem face pe un braț pentru a măsura hipertensiunea „întregului corp”. Medicii devin conștienți de hipertensiunea portală atunci când semnele și simptomele acesteia sunt observate pentru prima dată. Testele imagistice și de laborator sugerează ciroză, care poate fi diagnosticată în continuare printr-o biopsie hepatică.
Unii pacienți supuși unei biopsii vor avea, de asemenea, măsurători speciale ale presiunii în ficat în același timp pentru a diagnostica hipertensiunea portală. Multe dintre studiile imagistice, cum ar fi CT, RMN și ultrasunete, pot prezenta, de asemenea, semne de hipertensiune portală, cum ar fi varicele și mărirea splinei.
TRATAMENT
Tratamentul medical al hipertensiunii portale include betablocantele, cunoscute de mulți ca medicamente pentru îmbunătățirea tensiunii arteriale și a funcției inimii. Această clasă de medicamente ajută la scăderea fluxului de sânge în sistemul venelor portal, scade presiunea și reduce riscul de sângerare de la varice.
Se utilizează proceduri minim invazive, cum ar fi scleroterapia variceală endoscopică (SVE), care implică injectarea unei soluții pentru sigilarea sângerării, și bandarea variceală endoscopică (BVE), care este plasarea unei benzi din interiorul esofagului pentru a sigila sângerarea. pentru a opri sângerarea de varice.
O altă soluție este o procedură cunoscută sub numele de șunt porto-sistemic intrahepatic transjugular (SPSIT). Această procedură introduce un stent (un tub de sârmă goală) între o venă hepatică și o ramură a venei porte. Stentul trece prin ficat pentru a conecta aceste două structuri vasculare. Cu SPSIT, sângele se mișcă prin stent și ocolește ficatul. Această procedură are atât avantaje, cât și dezavantaje. SPSIT reduce presiunea venelor portal și sângerarea de varice. Cu toate acestea, deoarece un anumit sânge ocolește ficatul, unele deșeuri nu sunt eliminate din fluxul sanguin. Acești compuși care conțin azot pot provoca confuzie, care trebuie tratată cu medicamente.
Unii profesioniști din domeniul sănătății consideră că nu există dovezi că cineva trăiește mai mult după procedura SPSIT, că este scump și are o rată ridicată de eșec în termen de un an, deoarece stentul devine adesea îngustat sau blocat. Alți profesioniști cred că SPSIT este procedura definitivă de salvare a vieții pentru hemoragia variceală acută masivă la multe instituții. Deși procedura SPSIT poate fi costisitoare, nu este mai mult decât celelalte proceduri descrise. Sfaturile au avut o rată de eșec, dar aceasta este în cea mai mare parte istorică și înșelătoare. Astăzi SPSIT se face cu stenturi acoperite și pacienții sunt urmăriți cu ultrasunete pentru restenoză. În timp ce mulți pacienți care au descoperit stenturi vor avea restenoză, acest lucru este prins într-un program de supraveghere și ușor de remediat cu angioplastie cu balon.